Calorii
CALORII - DEFINITIE
Caloria este cantitatea de energie necesara pentru a ridica temperatura unui gram de apa de la 14°C la 15°C.
Corpul omenesc are nevoie de energie pentru a-si mentine temperatura la aproximativ 37°C. Oarecum, aceasta este necesitatea primara. Dar, indata ce corpul intra in actiune, chiar si numai pentru a-si pastra pozitia verticala, pentru a se misca, a scoate sunete etc. apare o nevoie suplimentara de energie. Apoi, mai trebuie un supliment de energie pentru a manca, digera, pentru a indeplini actele esentiale ale vietii.
Dar nevoia cotidiana de energie variaza in functie de individ, varsta si sex.
In teorie, despre calorii:
Daca nevoile energetice ale unui individ sunt de 2500 de calorii pe zi si el nu absoarbe decat 2000, se va crea un deficit de 500 de calorii. Pentru a acoperi acest deficit, organismul uman va lua o cantitate de energie echivalenta din grasimile de rezerva, ceea ce va duce, in consecinta, la o scadere in greutate.
Dimpotriva, daca un individ absoarbe zilnic 3500 de calorii, in timp ce nevoile sale sunt de 2500, isi va crea un excedent de 1000 de calorii, care va fi stocat, in mod automat, sub forma de grasimi de rezerva.
Teoria pleaca deci de la postulatul conform caruia, nici intr-un sens, nici in celalalt, nu exista pierdere de energie. Este matematic! Iar formula rezulta dintr-o ecuatie inspirata direct din teoria lui Lavoisier asupra legilor termodinamicii.
Inca din acest nivel se poate pune intrebarea: cum au reusit sa supravietuiasca prizonierii din lagarele de concentrare timp de cinci ani, numai cu 700-800 de calorii pe zi? Daca teoria caloriilor ar fi avut un fundament, ei ar fi trebuit sa moara de indata ce rezervele de grasime din corp li s-au epuizat, adica dupa cateva luni.
In acelasi mod, se poate pune intrebarea de ce oamenii care mananca mult, adica 4000-5000 de calorii pe zi, nu sunt mai grasi (unii raman chiar mereu slabi). Daca teoria caloriilor ar fi avut un fundament real, acesti mari mancai ar fi trebuit sa cantareasca, dupa cativa ani, 400-500 de kilograme.
Cum se explica, pe de o parte, ca mancand mai putin – deci reducandu-si cantitatea zilnica de calorii absorbite – unele persoane continua sa se ingrase? In orice caz, mii de indivizi se ingrasa, desi rabda de foame.
EXPLICATII
De fapt, pierderea in greutate are loc, dar fenomenul este efemer. Iar acesta este, in realitate, motivul pentru care doctorii Newburg si Johnston s-au inselat: observatiile lor s-au intins pe o perioada mult prea scurta.
Fenomenul este acesta:
Sa ne imaginam ca nevoile zilnice ale individului sunt de 2500 de calorii si ca, timp indelungat, aportul caloric a fost realizat in functie de aceasta nevoie. Daca ratia de calorii scade subit la 2000, se va utiliza, intr-adevar, o cantitate echivalenta de grasimi de rezerva, pentru a o compensa si se va constata o pierdere in greutate.
In schimb, daca aportul caloric se stabileste, de acum, la nivelul a 2000 de calorii, fata de cele 2500 dinainte, organismul – determinat de instinctul sau de supravietuire – isi va ajusta foarte rapid nevoile energetice la nivelul aportului. Din moment ce nu i se dau decat 2000 de calorii, nu va consuma decat 2000. Prin urmare, pierderea de greutate va fi intrerupta rapid. Dar organismul nu se va opri aici. Instinctul de supravietuire il va impinge la o prudenta mai mare. Iar aceasta prudenta va fi atat de importanta, incat el isi va face din nou rezerve. Daca nu i se dau, de aici inaintea decat 2000 de calorii, ei bine, isi va diminua si mai mult nevoile energetice, pana la, de exemplu, 1700 si va stoca diferenta de 300 de calorii ca grasimi de rezerva.
Se ajunge, astfel, la un rezultat opus celui scontat, pentru ca – in mod paradoxal – in timp ce subiectul mananca mai putin, el incepe din nou sa se ingrase.
De fapt, omul, animat permanent de instinctul de conservare, nu se comporta deloc diferit fata de cainele care isi ingroapa osul, desi moare de foame. Este, intr-adevar, paradoxal, dar cainele hranit foarte neregulat recurge la instinctul sau ancestral si isi ingroapa hrana, constituindu-si, astfel, rezerve pentru cand va fi infometat.
Cati dintre dumneavoastra nu ati fost victimele inselate ale acestei teorii – fara baza – a caloriilor?
Cu siguranta ca ati intalnit in anturajul dumneavoastra obezi care mureau de foame. Acest fapt este deosebit de adevarat pentru subiectii de sex feminin. Cabinetele psihiatrilor sunt pline de femei a caror depresie nervoasa rezulta prea adesea din aplicarea teoriei, caloriilor. De cum intra in aceasta hora infernala, ele ii devin foarte repede sclave, deoarece stiu ca orice oprire duce la o noua crestere in greutate, mai mare decat aceea pe care o aveau la inceput.
Majoritatea medicilor se ascund dupa deget. Ei. isi dau foarte bine seama ca pacientele lor nu slabesc, dar le banuiesc, mai degraba, ca nu respecta regulile jocului si ca mananca pe ascuns. Unii dieteticieni profesionisti au organizat chiar sedinte de terapie de grup , unde fiecare obez vine si isi declara public, in fata colegilor, pierderea in greutate, primita cu aplauze, ori castigul in greutate, sanctionat cu fluieraturi. Cruzimea mentala a unor asemenea practici nu este departe de cea medievala.
Omul in halat alb (cu exceptia unor anumiti specialisti) isi va pune cu atat mai putine intrebari asupra cunostintelor sale de baza in acest domeniu cu cat acestea din urma sunt mai curand simbolice. In afara unor locuri comune, cultura sa stiintifica in materie de nutritie este cam redusa.
De altfel, nutritia nu este un domeniu care sa-i intereseze in mod deosebit pe medici. Am remarcat ca, printre cei douazeci de medici cu care am lucrat inainte de a scrie aceste pagini, toti, fara exceptie, au fost adusi in situatia de a se interesa de nutritie, de a face cercetare si de a realiza experimente numai pentru ca, initial, avusesera ei insisi grave probleme de greutate pe care doreau sa le rezolve.
Ceea ce este deranjant, ba chiar scandalos, este faptul ca – in randurile marelui public – a fost lasata sa se dezvolte ideea conform careia teoria caloriilor ar avea o baza stiintifica reala. Aceasta teorie a dobandit, din pacate, autoritate si constituie, de acum, un dat cultural esential al civilizatiei noastre occidentale.
Teoria caloriilor este atat de adanc ancorata in mentalitatea noastra, incat nu exista vreun restaurant al unei colectivitati, cafenea de cartier sau cantina militara care sa nu afiseze numarul de calorii al fiecarui fel de mancare, pentru ca oricine sa poata fi in cunostinta de cauza. Nu trece o saptamana fara ca vreuna dintre numeroasele reviste feminine sa nu aiba pe pagina intai un articol asupra problemelor de slabire, infatisand ultimele meniuri puse la punct de echipe de specialisti in dietetica care, in lumina teoriei caloriilor, propun aproape fara deosebire, “o mandarina la micul dejun, o jumatate dintr-un biscuit la ora 11, un bob de naut la pranz si o maslina seara...”.
Totusi, se poate pune intrebarea cum de a reusit aceasta acordare hipocalorica a problemei sa ne iluzioneze atata timp? Exista doua raspunsuri. Primul este ca un regim hipocaloric da intotdeauna rezultate. Privarea de hrana pe care se bazeaza duce obligatoriu la o oarecare slabire. Dar acest rezultat, dupa cum am vazut, este intotdeauna efemer. Revenirea la situatia initiala este nu numai sistematica, dar in majoritatea cazurilor, kilogramele puse depasesc pragul anterior. Al doilea motiv este acela ca, in zilele noastre, “scaderea caloriilor” a devenit o formidabila miza economica.
Exploatarea acesteia se realizeaza la un asemenea nivel, incat avem de-a face cu un adevarat lobby, ai carui principali beneficiari sunt industria alimentara si cativa bucatari (interesati), cu complicitatea specialistilor in dietetica.
Teoria caloriilor este falsa si acum stiti si de ce, dar nu inseamna ca sunteti si debarasati de ea. Pentru ca este atat de adanc infipta in mintea dumneavoastra, incat va veti surprinde inca mult timp, de aici inainte, comportandu-va dupa principiile sale.
Cand vom aborda metoda de alimentatie pe care o recomand in acest sit, veti fi foarte tulburati, in masura in care tot ceea ce va propun poate aparea in totala contradictie cu aceasta faimoasa teorie.
Daca este cazul, recititi acest capitol, pana cand lucrurile vor deveni foarte perfect clare.
SUB-ALIMENTATIA - OBEZUL
Se vede, prin urmare, ca, pe masura ce se reduce ratia calorica, randamentul regimului scade si organismul tinde nu numai sa-si regaseasca greutatea initiala, ci si sa-si constituie rezerve in plus.
___________________________________________________________________________________
Proteinele
Proteinele sau protidele sunt celulele organice ale materiei vii, adica ale muschilor, organelor, ficatului, creierului, oaselor etc. Sunt formate din cei mai simpli componenti, numiti aminoacizi. Unii dintre acestia sunt fabricati de catre organism. Majoritatea celorlalti aminoacizi provin insa dintr-un aport exterior, realizat prin intermediul alimentatiei, in care proteinele pot avea o dubla origine:
– origine animala: cantitati mari se gasesc in carne, peste, branza, oua, lapte;
– origine vegetala: in soia, migdale, alune, cereale integrale si in unele leguminoase.
Idealul este sa consumam atat proteine de origine vegetala, cat si proteine de origine animala.
Proteinele sunt indispensabile pentru organism:
– pentru constructia structurilor celulare,
– ca eventuala sursa de energie, dupa transformarea in glucoza (ciclul KREBS),
– pentru producerea anumitor hormoni si neuromediatori ,
– pentru constituirea acizilor nucleici (necesari reproducerii).
Un regim alimentar cu deficit de proteine poate avea grave, consecinte asupra organismului: topirea muschilor, ofilirea pielii etc.
Ratia zilnica de proteine trebuie sa fie de circa 60 grame la copil, si 90 de grame la adolescent.
La adult, ea trebuie sa reprezinte un gram pe kilogramul de greutate, cu un minimum de 55 de grame pe zi la femeie, si 70 de grame pe zi la barbat.
Altfel spus, consumul de proteine, pentru un adult, trebuie sa reprezinte cel putin 15% din aportul energetic zilnic. Daca insa consumul de proteine este, intr-adevar, prea mare, iar activitatea fizica este insuficienta, reziduurile proteice vor persista in organism si se vor transforma in acid uric, substanta responsabila pentru imbolnavirile de guta.
Cu exceptia oului, proteinele animale sau vegetale nu aduc cantitatea echilibrata de aminoacizi necesari organismului.
Absenta unui aminoacid poate constitui “factorul limitativ” care sa stanjeneasca asimilarea altor aminoacizi. De aceea, alimentatia trebuie sa asocieze proteinele de origine animala cu cele de origine vegetala.
O alimentatie bazata numai pe proteine vegetale (vegetarianism) ar fi dezechilibrata, ar fi lipsita, in special, de cisteina, ceea, ce ar provoca tulburari ale cornoaselor (unghii, par).
In schimb, un regim vegetarian, care include oua si lactate poate fi echilibrat.
___________________________________________________________________________________
Lipede
Lipidele sau grasimile sunt molecule complexe, numite – in mod obisnuit – corpi grasi.
In functie de originea lor, lipidele se deosebesc doua mari categorii de lipide:
– lipidele de origine animala sunt lipidele pe care le contin carnea, pestele, untul, branza, smantana proaspata etc.;
– lipidele de origine vegetala sunt lipidele din uleiul de arahide, margarina etc.
Se pot clasifica lipidele si in doua categorii de acizi grasi:
– acizii grasi saturati, care se gasesc in carne, mezeluri, oua si lactate (lapte, unt, smantana, branza);
– acizii grasi mono-nesaturati sau poli-nesaturati; acestea sunt grasimile care raman lichide la temperatura ambientala (uleiul de floarea-soarelui, de rapita si masline), desi unele pot fi solidificate prin hidrogenare (fabricarea margarinei). Totodata, in aceasta categorie trebuie incluse toate grasimile de peste.
Lipidele sunt necesare in alimentatie. Pe langa aceasta ele contin numeroase vitamine (A, D, E, K) si acizi grasi esentiali (acidul linoleic si acidul linolenic) si servesc la elaborarea unor hormoni.
Numai grasimile din plante, presate la rece – obtinute din prima presare – garanteaza continutul de acizi grasi esentiali.
Asimilarea grasimilor este perturbata cand acestea sunt amestecate cu glucidele rele, ceea ce are drept consecinta o importanta stocare de energie, sub forma grasimilor de rezerva.
In general, mancam prea multe grasimi. Prajelile, gogosile, sosurile inutile si preparatele cu grasime ne-au invadat alimentatia, cand, de fapt, putem prepara foarte bine mancarurile cu mult mai putine grasimi, dar la fel de delicioase, fara a abuza de acestea din urma.
Anumite lipide sunt responsabile pentru excesul de colesterol, dar – in realitate – exista doua tipuri de colesterol: cel “bun” si cel “rau”, obiectivul nostru fiind mentinerea colesterolului total la cel mai scazut nivel posibil, prin reunirea tuturor conditiilor pentru ca procentul de colesterol bun sa fie cel mai mare .
Trebuie sa stim ca nu toate lipidele favorizeaza cresterea colesterolului “rau”. Dimpotriva, sunt unele care au tendinta de a-l face sa scada simtitor.
De fapt, pentru a fi obiectivi, grasimile trebuie impartite in trei categorii:
1. grasimile care maresc colesterolul - acestea sunt grasimile saturate care se regasesc in carne, mezeluri, unt, branza, untura, lactate;
2. grasimile care nu au decat o mica influenta asupra colesterolului - acestea sunt continute de crustacee, oua, carnea de pasare – (fara piele);
3. grasimile care scad colesterolul - acestea sunt uleiurile vegetale: masline, rapita, floarea-soarelui, porumb etc. Cat despre peste, grasimea acestuia nu intervine cu adevarat in metabolismul colesterolului, ci constituie un mod de prevenire a bolilor cardiovasculare, facand sa scada trigliceridele si impiedicand trombozele. Prin urmare, trebuie sa mancam peste gras (somon, ton, scrumbie, hering, sardina).
Metoda de slabire pe care o propun se bazeaza, in parte, pe alegerea facuta intre glucidele “bune” si cele “rele”. De asemenea, trebuie sa alegeti intre grasimile “bune” si cele “rele”, daca aveti un colesterol cu tendinta de crestere sau daca doriti sa fiti asigurati impotriva riscului bolilor cardio-vasculare.
___________________________________________________________________________________
In functie de originea lor, lipidele se deosebesc doua mari categorii de lipide:
– lipidele de origine animala sunt lipidele pe care le contin carnea, pestele, untul, branza, smantana proaspata etc.;
– lipidele de origine vegetala sunt lipidele din uleiul de arahide, margarina etc.
Se pot clasifica lipidele si in doua categorii de acizi grasi:
– acizii grasi saturati, care se gasesc in carne, mezeluri, oua si lactate (lapte, unt, smantana, branza);
– acizii grasi mono-nesaturati sau poli-nesaturati; acestea sunt grasimile care raman lichide la temperatura ambientala (uleiul de floarea-soarelui, de rapita si masline), desi unele pot fi solidificate prin hidrogenare (fabricarea margarinei). Totodata, in aceasta categorie trebuie incluse toate grasimile de peste.
Lipidele sunt necesare in alimentatie. Pe langa aceasta ele contin numeroase vitamine (A, D, E, K) si acizi grasi esentiali (acidul linoleic si acidul linolenic) si servesc la elaborarea unor hormoni.
Numai grasimile din plante, presate la rece – obtinute din prima presare – garanteaza continutul de acizi grasi esentiali.
Asimilarea grasimilor este perturbata cand acestea sunt amestecate cu glucidele rele, ceea ce are drept consecinta o importanta stocare de energie, sub forma grasimilor de rezerva.
In general, mancam prea multe grasimi. Prajelile, gogosile, sosurile inutile si preparatele cu grasime ne-au invadat alimentatia, cand, de fapt, putem prepara foarte bine mancarurile cu mult mai putine grasimi, dar la fel de delicioase, fara a abuza de acestea din urma.
Anumite lipide sunt responsabile pentru excesul de colesterol, dar – in realitate – exista doua tipuri de colesterol: cel “bun” si cel “rau”, obiectivul nostru fiind mentinerea colesterolului total la cel mai scazut nivel posibil, prin reunirea tuturor conditiilor pentru ca procentul de colesterol bun sa fie cel mai mare .
Trebuie sa stim ca nu toate lipidele favorizeaza cresterea colesterolului “rau”. Dimpotriva, sunt unele care au tendinta de a-l face sa scada simtitor.
De fapt, pentru a fi obiectivi, grasimile trebuie impartite in trei categorii:
1. grasimile care maresc colesterolul - acestea sunt grasimile saturate care se regasesc in carne, mezeluri, unt, branza, untura, lactate;
2. grasimile care nu au decat o mica influenta asupra colesterolului - acestea sunt continute de crustacee, oua, carnea de pasare – (fara piele);
3. grasimile care scad colesterolul - acestea sunt uleiurile vegetale: masline, rapita, floarea-soarelui, porumb etc. Cat despre peste, grasimea acestuia nu intervine cu adevarat in metabolismul colesterolului, ci constituie un mod de prevenire a bolilor cardiovasculare, facand sa scada trigliceridele si impiedicand trombozele. Prin urmare, trebuie sa mancam peste gras (somon, ton, scrumbie, hering, sardina).
Metoda de slabire pe care o propun se bazeaza, in parte, pe alegerea facuta intre glucidele “bune” si cele “rele”. De asemenea, trebuie sa alegeti intre grasimile “bune” si cele “rele”, daca aveti un colesterol cu tendinta de crestere sau daca doriti sa fiti asigurati impotriva riscului bolilor cardio-vasculare.
___________________________________________________________________________________
Tabel
calorii carne
|
Aliment
|
Calorii
|
Proteine
|
Lipide
|
Carbohidrati
|
Fibre
|
Aproximari
|
|
236
|
17.4
|
18.5
|
0
|
0
|
||
|
179
|
17.9
|
11.6
|
0
|
0
|
||
|
119
|
18
|
4.7
|
0
|
0
|
||
|
207
|
27.7
|
9.9
|
0
|
0
|
||
|
163
|
30.9
|
3.4
|
0
|
0
|
||
|
193
|
22.6
|
10.8
|
1.3
|
0
|
||
|
205
|
17
|
15.2
|
0
|
0
|
1 buc = 35 g
|
|
|
290
|
26.9
|
19.5
|
0
|
0
|
||
|
203
|
30.5
|
8.1
|
0
|
0
|
||
|
119
|
22.5
|
3.2
|
0
|
0
|
||
|
410
|
33
|
25.5
|
11
|
2
|
1 fasie = 25 g
|
|
|
67
|
14.1
|
1.3
|
0
|
0
|
1 punga = 1 kg
|
|
|
168
|
15.9
|
11.2
|
0
|
0
|
||
|
113
|
21.5
|
2.5
|
0.9
|
0
|
||
|
109
|
20.6
|
2.3
|
0
|
0
|
||
|
105
|
20.8
|
1.9
|
0.4
|
0
|
||
|
203
|
18
|
13.9
|
0.9
|
0
|
||
|
133
|
21.4
|
4.6
|
0
|
0
|
||
|
175
|
28.1
|
6
|
0
|
0
|
||
|
110
|
20.6
|
2.5
|
0
|
0
|
||
|
158
|
23.4
|
6.5
|
0
|
0
|
||
|
392
|
16
|
35
|
0.2
|
0
|
||
|
340
|
15
|
30
|
0
|
0
|
||
|
277
|
12
|
24.5
|
0
|
0
|
||
|
104
|
20.4
|
2.2
|
0
|
0
|
||
|
188
|
30.3
|
6.6
|
0
|
0
|
||
|
340
|
15
|
30
|
0
|
0
|
||
|
120
|
21
|
3.4
|
0
|
0
|
||
|
147
|
26
|
4
|
0
|
0
|
||
|
316.4
|
17.2
|
26.4
|
0
|
0
|
||
|
232
|
15.2
|
18.8
|
0
|
0
|
||
|
194
|
19.6
|
12.3
|
0
|
0
|
||
|
231
|
23.7
|
14.3
|
0
|
0
|
||
|
180
|
20
|
11
|
0
|
0
|
1 felie = 300 g
|
|
|
123
|
20.7
|
3.9
|
0.6
|
0
|
||
|
337
|
16
|
29
|
0.3
|
0
|
1 buc = 1.25 kg
|
|
|
167
|
19.3
|
9.3
|
0.4
|
0
|
||
|
361
|
22.1
|
29.6
|
0
|
0
|
||
|
163
|
21
|
8.1
|
0.4
|
0
|
1 felie = 200 g
|
|
|
170
|
10
|
12.7
|
3.8
|
0
|
1 cutie = 300 g
|
|
|
167
|
19.3
|
10
|
0
|
0
|
||
|
224
|
12
|
17.2
|
5.2
|
0
|
||
|
62
|
11.5
|
1.5
|
0.2
|
0.5
|
1 buc = 90 g
|
|
|
199
|
14.9
|
13.4
|
4.8
|
0
|
1 conserva = 300 g
|
|
|
236
|
18.9
|
13
|
9.2
|
0
|
1 cutie = 500 g
|
|
|
229
|
17
|
17.9
|
0
|
0
|
1 cutie = 300 g
|
|
|
531.6
|
9.5
|
54.8
|
0.1
|
0
|
1 cutie = 170g
|
|
|
263
|
16
|
21
|
0.5
|
0
|
||
|
155
|
21.6
|
7
|
0
|
0
|
||
|
136
|
11.5
|
9.6
|
0
|
0
|
||
|
127
|
10.3
|
9.2
|
0
|
0
|
||
|
138
|
12.1
|
9.5
|
0
|
0
|
||
|
143
|
10.9
|
10.3
|
1.1
|
0
|
||
|
196
|
12.6
|
15.8
|
0
|
0
|
||
|
160
|
20
|
8
|
0
|
0
|
||
|
111
|
22.3
|
1.9
|
0.5
|
0
|
||
|
228
|
17.8
|
16.4
|
2.3
|
0
|
||
|
273
|
20
|
20.5
|
1.2
|
0
|
||
|
133
|
16.4
|
4.3
|
6.3
|
0
|
||
|
139
|
20.4
|
5
|
1.8
|
0
|
||
|
220
|
30.6
|
8.8
|
2.5
|
0
|
||
|
139
|
19.5
|
5.3
|
2.1
|
0
|
1 felie = 150 g
|
|
|
116
|
16.9
|
4.8
|
0
|
0
|
||
|
167
|
24.5
|
6.5
|
0
|
0
|
||
|
172
|
25.8
|
6.4
|
1.1
|
0
|
||
|
136
|
18.7
|
4.6
|
3.5
|
0
|
||
|
175
|
27
|
5
|
5
|
0
|
||
|
158
|
30.9
|
3.6
|
0
|
0
|
1 cutie = 200 g
|
|
|
242
|
27.3
|
14
|
0
|
0
|
||
|
120
|
21
|
2
|
3
|
0
|
||
|
203
|
18.5
|
13.6
|
0.3
|
0
|
||
|
135
|
26
|
3
|
1
|
0
|
1 buc. = 200 g
|
|
|
140
|
19
|
6.5
|
0.4
|
0
|
1 buc = 1.5 kg
|
|
|
200
|
15
|
8
|
16
|
0
|
1 buc = 135 g
|
|
|
182
|
11
|
7
|
17
|
0
|
1 bucata = 50 g
|
|
|
106
|
23
|
1.1
|
0.5
|
0
|
||
|
162
|
21
|
8
|
0.4
|
0
|
||
|
120
|
17.1
|
5.6
|
0
|
0
|
||
|
148
|
24
|
5
|
0
|
0
|
||
|
153
|
16
|
9
|
1
|
0
|
1 buc = 6 g
|
|
|
165
|
29
|
5
|
0
|
0
|
||
|
119
|
17
|
5
|
1.5
|
0
|
||
|
271
|
24.1
|
18.6
|
0
|
0
|
||
|
82
|
17.6
|
1
|
0.2
|
0
|
||
|
225
|
12
|
19.2
|
0
|
0
|
||
|
200
|
19.7
|
12.7
|
0.3
|
0
|
1 felie = 200 g
|
|
|
313
|
13.7
|
30.8
|
0.3
|
0
|
1 felie = 130 g
|
|
|
215
|
19
|
15
|
0
|
0
|
||
|
332
|
14
|
30
|
0.6
|
0
|
||
|
137
|
21.4
|
5
|
0
|
0
|
||
|
124
|
23
|
3
|
0
|
0
|
||
|
145
|
20.9
|
5.5
|
1.5
|
0
|
||
|
110
|
23
|
1
|
1.5
|
0
|
||
|
276
|
22
|
16
|
11
|
0
|
||
|
226
|
13
|
9
|
22
|
0
|
1 buc = 25 g
|
|
|
185
|
20.8
|
10.5
|
0.5
|
0
|
||
|
316
|
16.9
|
26.4
|
0.3
|
0
|
||
|
295
|
17.5
|
23.9
|
0.3
|
0
|
||
|
147
|
21
|
6.2
|
0.6
|
0
|
||
|
228
|
10.5
|
18.9
|
4
|
0
|
||
|
270
|
17.4
|
26.5
|
1.5
|
0
|
1 cutie = 100 g
|
|
|
324
|
15.9
|
27.7
|
0.3
|
0
|
||
|
266.6
|
13.3
|
23.3
|
3.3
|
0
|
1 baton = 200 g
|
|
|
340
|
13
|
31
|
3
|
1
|
1 cutie = 56 g
|
|
|
294
|
9.9
|
26.1
|
4.8
|
0
|
1 cutie = 120 g
|
|
|
294
|
9.9
|
26.1
|
4.8
|
0
|
||
|
317
|
9.1
|
28
|
4.6
|
0
|
1 cutie = 120 g
|
|
|
139
|
10
|
8.9
|
3.7
|
0
|
1 cutie = 200 g
|
|
|
152
|
9
|
9
|
8.8
|
0
|
1 cutie = 100 g
|
|
|
293
|
9.5
|
25.3
|
6.8
|
0
|
||
|
241
|
10.1
|
19.7
|
5.9
|
0
|
||
|
243
|
13
|
21
|
0.5
|
0
|
||
|
242
|
12.5
|
18.8
|
5.4
|
0
|
||
|
185
|
11
|
13.9
|
2.3
|
0
|
||
|
188
|
10.6
|
14.4
|
4
|
0
|
1 cutie mica = 120 g
|
|
|
244
|
12.5
|
20
|
1.6
|
0
|
1 cutie = 200 g
|
|
|
151
|
12
|
10.1
|
3
|
0
|
||
|
188
|
10.6
|
14.4
|
3
|
0
|
||
|
259
|
11
|
22
|
5.5
|
0
|
1 cutie = 150 g
|
|
|
291
|
9.2
|
25
|
5
|
0
|
1 cutie = 120 g
|
|
|
161
|
12
|
10.1
|
3
|
0
|
1 cutie = 100 g
|
|
|
188
|
10.6
|
14.4
|
4
|
0.6
|
||
|
228
|
10.5
|
18.9
|
4
|
0
|
1 cutie = 200 g
|
|
|
168
|
9.1
|
12.1
|
4.4
|
0
|
1 conserva = 120 g
|
|
|
336
|
11
|
32
|
1
|
0
|
||
|
153
|
11.9
|
9.5
|
5
|
0
|
||
|
192
|
11.4
|
14.7
|
3.6
|
0
|
||
|
192
|
11.4
|
14.7
|
5.9
|
0
|
||
|
239
|
14
|
19
|
3
|
0
|
1 cutie = 170 g
|
|
|
312
|
8
|
30
|
2.5
|
0
|
||
|
324
|
13.5
|
33
|
3.5
|
0.1
|
1 cutie = 150 g
|
|
|
192
|
11.4
|
14.7
|
3.6
|
0
|
||
|
454
|
20
|
41
|
0
|
0
|
||
|
157
|
21.9
|
7
|
0
|
0
|
||
|
107
|
25
|
0.4
|
0
|
0
|
||
|
135
|
30.1
|
0.7
|
0
|
0
|
||
|
241
|
12.4
|
17.6
|
0
|
0
|
||
|
172
|
20.9
|
9.2
|
0
|
0
|
||
|
119
|
22.6
|
2.6
|
0.6
|
0
|
||
|
114
|
21.2
|
2.6
|
0
|
0
|
1 buc = 200 g
|
|
|
184
|
27.4
|
7.4
|
0
|
0
|
||
|
151
|
29
|
3
|
0
|
0
|
||
|
135.9
|
23.4
|
4.4
|
0
|
0
|
1 caserola = 210 g
|
|
|
118
|
19
|
4.5
|
0
|
0
|
||
|
94
|
17.7
|
2.1
|
0
|
0
|
||
|
122
|
20.7
|
4
|
0
|
0
|
1 cutie = 500 g
|
|
|
85
|
14.8
|
2.7
|
0
|
0
|
||
|
112
|
21.6
|
2.4
|
0.4
|
0
|
1 felie = 150 g
|
|
|
130
|
19.6
|
5
|
1.2
|
0
|
||
|
97
|
20.5
|
1.2
|
0.4
|
0
|
||
|
119
|
22.8
|
2.3
|
1.1
|
0
|
||
|
132
|
19.6
|
5
|
1.2
|
0
|
||
|
224.5
|
27.5
|
12.5
|
0.5
|
0
|
||
|
341
|
17
|
28
|
2
|
0
|
||
|
231
|
26
|
14
|
0.2
|
0
|
1 felie = 10 g
|
|
|
170
|
17
|
11.6
|
0
|
0
|
||
|
209
|
26
|
11
|
0
|
0
|
1 buc = 150 g
|
|
|
170
|
28.5
|
5.4
|
0
|
0
|
||
|
159
|
29.2
|
3.8
|
0
|
0
|
||
|
112
|
15
|
5
|
0
|
0
|
||
|
144
|
19.5
|
6.7
|
0
|
0
|
||
|
216
|
30
|
9.7
|
0
|
0
|
||
|
214
|
16.4
|
15.9
|
0
|
0
|
||
|
220
|
24.2
|
12.9
|
0
|
0
|
1 buc fara os = 60 g
|
|
|
162.2
|
17.3
|
9
|
1.9
|
0
|
||
|
249
|
17
|
19
|
0.6
|
0
|
1 felie = 200 g
|
|
|
107
|
21.3
|
1.8
|
0
|
0
|
||
|
171
|
25
|
7
|
0
|
0
|
||
|
143
|
26
|
4
|
0
|
0
|
||
|
137.9
|
15.3
|
7.1
|
2.3
|
0
|
||
|
119
|
24.2
|
0.9
|
2.9
|
0
|
||
|
124
|
22.7
|
3.1
|
0.5
|
0
|
1 buc = 750 g
|
|
|
201
|
24
|
11
|
0
|
0
|
||
|
118
|
17
|
5
|
0.3
|
0
|
||
|
228
|
15.1
|
17.4
|
2.7
|
0
|
1 baton = 300 g
|
|
|
638
|
6.3
|
67.7
|
0
|
0
|
||
|
563
|
63.4
|
35.2
|
0
|
0
|
||
|
143
|
21.4
|
5.7
|
0
|
0
|
||
|
105
|
18.3
|
3
|
0
|
0
|
||
|
114
|
25.4
|
1.4
|
0
|
0
|
||
|
378
|
17.2
|
33
|
0.1
|
0
|
1 felie = 30 g
|
|
|
110
|
22
|
2
|
1
|
0
|
1 felie = 30 g
|
|
|
157
|
22.6
|
7.1
|
0.4
|
0
|
1 felie = 20 g
|
|
|
323
|
14.5
|
28.3
|
0.2
|
0
|
1 felie = 40 g
|
|
|
113
|
14
|
9
|
0
|
0
|
||
|
200
|
23
|
22
|
0
|
0
|
||
|
175
|
30
|
6
|
0.3
|
0
|
||
|
229
|
15.7
|
17.6
|
0.1
|
0
|
||
|
441
|
12
|
42
|
0.3
|
0
|
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu